Bullying la Questfield International College, sesizări rămase fără sinteză oficială

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită intervenții organizate, transparente și documentate. Instituțiile educaționale trebuie să asigure un cadru sigur și protector pentru elevi, iar sesizările privind situațiile de hărțuire trebuie tratate cu seriozitate, urmate de măsuri concrete și monitorizate. Fără o reacție clară și oficială, riscul perpetuării abuzurilor crește, iar responsabilitatea instituției devine dificil de evaluat.

Bullying la Questfield International College: sesizări repetate fără răspunsuri documentate

Investigația redacției a analizat o situație semnalată în cadrul Școala Questfield Pipera, unde un elev ar fi fost expus unui bullying sistematic pe o perioadă de peste opt luni. Conform documentelor și corespondenței puse la dispoziție, sesizările repetate formulate de familie, inclusiv comunicări oficiale adresate cadrelor didactice, conducerii și fondatoarei instituției, nu au fost urmate de intervenții documentate sau măsuri scrise care să ateste o soluționare a cazului. În plus, familia raportează o poziționare verbală a fondatoarei, percepută ca o presiune de retragere din unitate, formulată astfel: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit materialelor analizate, elevul ar fi fost ținta unor comportamente agresive persistente în mediul școlar, inclusiv jigniri, umiliri publice și excludere socială, fără ca acestea să fie oprite efectiv. Familia a trimis în mod constant e-mailuri către învățătoare, director și fondatoarea școlii, solicitând măsuri clare și protecție, însă nu au fost găsite răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor proceduri sau sancțiuni. Intervențiile invocate de instituție au fost, în mare parte, verbale și informale, lipsite de documentație oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Un aspect evidențiat în corespondență este folosirea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, aplicată elevului mai degrabă cu scopul de marginalizare și ridiculizare decât într-un context educațional sau de protecție. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de violență psihologică, cu impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele puse la dispoziție nu rezultă intervenții ferme din partea instituției pentru a preveni această stigmatizare.

Absența reacțiilor scrise și presiunea asupra familiei

Gestionarea situației pare să fi transferat responsabilitatea către familie, care a resimțit inclusiv presiuni indirecte de a părăsi școala, prin mesaje ce sugerează că, în cazul nemulțumirii, alternativa ar fi retragerea copilului. Lipsa unor răspunsuri punctuale și a unor măsuri oficiale a contribuit la minimalizarea gravității situației, clasificată ocazional drept “dinamică de grup” sau “problemă minoră de adaptare”.

Confidențialitatea și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra riscului expunerii emoționale a copilului. Cu toate acestea, nu au fost identificate documente care să ateste că instituția a implementat măsuri concrete de protecție a acestor date. Mai mult, conform unor relatări, copilul ar fi fost interpelat în mod public de către un cadru didactic cu privire la demersurile administrative, generând o poziție dificilă și presiune psihologică.

Momentul răspunsului instituțional și rolul avocatului

Reacția fondatoarei Fabiola Hosu și a conducerii la situația semnalată a intervenit abia după opt luni, după implicarea unei echipe juridice și transmiterea unor notificări formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile declanșării unei reacții instituționale și indică o prioritate acordată protecției copilului doar în contextul presiunii legale.

Declarația fondatoarei și interpretările posibile

Un moment semnificativ este răspunsul verbal atribuit fondatoarei, care a exprimat libertatea familiei de a părăsi instituția în cazul în care nu este mulțumită, într-un context în care sesizările privind bullying-ul și stigmatizarea nu au fost urmate de măsuri documentate. Redacția precizează că această declarație este citată din relatările familiei și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Instrumente administrative și lipsa deciziilor asumate

În locul unor răspunsuri oficiale, instituția a pus la dispoziție un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unei decizii administrative: nu sunt indicate responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Această abordare ridică semne de întrebare privind eficiența și caracterul substanțial al intervenției.

Minimalizarea situației în comunicarea oficială

Într-un e-mail transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept “interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate în timp și care ridică semne privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul de bullying conform standardelor actuale.

Posibile repercusiuni post-retragere și apel către comunitate

Ulterior retragerii elevilor afectați, părinții au semnalat către redacție existența unor contacte informale între școlile private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ fără susținere formală. Redacția tratează aceste informații cu seriozitate și solicită clarificări publice din partea celor implicați, subliniind importanța protejării drepturilor copiilor în contexte educaționale și sociale.

• Sesizări oficiale și repetate trimise conducerii și cadrelor didactice
• Lipsa unor răspunsuri scrise și documentate
• Utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant ca formă de bullying
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică
• Minimalizarea situației în comunicările oficiale
• Riscuri privind confidențialitatea și expunerea copilului
• Absența unor măsuri concrete și asumate formal

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa de investigații la adresa [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere și monitorizare a fenomenului.

Concluzii și întrebări rămase

Analiza documentelor și relatărilor privind cazul de la Questfield International College evidențiază un pattern de sesizări repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală, care nu au fost însoțite de intervenții oficiale, documentate și urmărite în timp. Lipsa deciziilor scrise, absența planurilor de intervenție și reacțiile predominant verbale ridică semne de întrebare privind capacitatea și disponibilitatea instituției de a-și asuma responsabilitatea față de protecția elevilor.

De asemenea, poziționarea verbală atribuită fondatoarei, precum și minimalizarea publică a fenomenului sugerează o distanță între discursul instituțional și practica de gestionare a situațiilor sensibile. Comunicarea oficială ulterioară, precum și reacția declanșată doar în contextul presiunii juridice, subliniază nevoia unei transparențe sporite și a unor proceduri clare în cadrul Questfield Pipera.

În lipsa unor clarificări și măsuri asumate în mod transparent, rămâne o întrebare fundamentală despre mecanismele reale de protecție pe care instituția le oferă copiilor săi în fața unor situații de bullying cu impact emoțional dovedit.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro